Modul în care Internetul și social media schimbă cultura

Relația dintre mass-media socială și radicalizare este atât una interactivă, cât și una dinamică. Social media oferă un mediu prin care sentimentele preexistente pot obține o mai mare claritate, expresii și sensuri. Oferă un mediu pentru un fel de interacțiune care poate arunca idei noi, noi simboluri, noi ritualuri și noi identități.

În acest sens, a contribuit la stimularea subculturii emergente a tineretului jihadist pentru tineret și, fără îndoială, expresiile sale online au exercitat o influență importantă asupra traiectoriei sale offline.

Cultura vieții de zi cu zi a devenit interconectată cu Internetul. Înflorirea dating online oferă un exemplu frapant în legătură cu modul în care construirea unor relații semnificative se poate baza pe resursele oferite de mass-media socială. În multe societăți occidentale, întâlnirile online au servit ca o soluție provizorie a problemelor aruncate de un cadru social mai individualizat și mai segmentat.

Stimularea cultivării acestor relații online este căutarea unor soluții la unele dintre problemele cu care se confruntă viața în lumea offline. Cu toate acestea, popularitatea în creștere a întâlnirilor virtuale a avut un impact semnificativ asupra modului în care bărbații și femeile își desfășoară treburile cotidiene. Interceptarea virtuale cu „realul” face parte din realitatea culturii contemporane.

Influența internetului a fost cea mai importantă în modul în care a transformat viețile tinerilor. Camera lor digitală simbolizează o copilărie mediată în mod semnificativ prin intermediul rețelelor sociale, telefoanelor mobile și Internetului. Interacțiunea de prietenie și relațiile peer-to-peer se desfășoară din ce în ce mai mult online sau prin mesaje text. Astfel de interacțiuni au avut consecințe culturale majore.

Texturile și comunicările online au influențat evoluția limbajului. Au aruncat noi ritualuri și simboluri și au avut un impact important asupra identității oamenilor – în special a tinerilor. Schimburile mediate formează adesea și consolidează statutul și identitatea oamenilor.

În consecință, ceea ce se întâmplă cu oamenii prin intermediul interacțiunilor lor online contează într-adevăr pentru modul în care oamenii se percep pe cont propriu offline.

Ca și în cazul mobilizării politice, digitalizarea copilariei poate fi interpretată ca un răspuns la o nevoie preexistentă de noi tehnologii de interacțiune. Dormitorul digital a apărut ca urmare a tendinței crescânde de relocare a activităților copiilor de la exterior la interior. Atitudinile aversive față de paranoia au apărut ca una dintre trăsăturile definitorii ale culturii contemporane de creștere a copilului.

Aprecierile privind sănătatea și siguranța copiilor, în special în ceea ce privește prădătorii sexuali, au condus la noi limite impuse libertății copiilor de a explora în aer liber. Această confruntare a copiilor în interior a fost asociată cu creșterea unui fenomen deseori descris ca fiind cultura dormitorului.

Deci, principalul motor al acestui proces nu era tehnologia digitală și mass-media socială, ci dezvoltarea în trecut a unei culturi a copilariei în interior.

Prin intermediul internetului, segmentarea experienței sociale este refracționată și dat un impuls mai puternic prin intermediul dinamicii sale tehnologice puternice.

Această amplificare și intensificare a tendințelor sociale reprezintă impactul imediat al internetului asupra culturii de zi cu zi. Dacă experiența tipăririi servește ca un precedent, este probabil ca tehnologia digitală să nu intensifice pur și simplu tendințele culturale predominante, ci să ofere și resurse pentru reinterpretarea semnificației sale.